Știați că ... deșertul poate fi o sursă de apă, dacă ai materialul potrivit? Nobelul pentru Chimie 2025 (Kitagawa, Robson, Yaghi) a premiat „metal-organic frameworks" (MOF), materiale cu pori atât de mulți încât un gram are o suprafață internă cât un teren de fotbal. Dispozitive cu MOF captează vapori de apă chiar din aer foarte uscat și îi eliberează la căldura soarelui. Alte MOF captează CO₂ sau stochează hidrogen. O „burete molecular" cu aplicații de la apă potabilă la captarea carbonului.
Curiozități noi: Curiozitatea numarul 1181 din categoria știați că... istorie
Știați că ... elefanții se strigă pe nume? Un studiu din 2024 (Nature Ecology and Evolution) a arătat că elefanții africani folosesc chemări diferite pentru fiecare individ, iar cei strigați răspund mai prompt. Un model de învățare automată a analizat sute de rumegușuri și a putut ghici destinatarul mult peste șansa întâmplării. Asemenea „nume" erau cunoscute doar la delfini și papagali. Chemările nu imită sunetul destinatarului, ci sunt etichete arbitrare, ca numele umane.
Curiozități noi: Curiozitatea numarul 1182 din categoria știați că... istorie
Știați că ... AI-ul a citit un sul carbonizat de sub cenușa Vezuviului, fără să-l desfacă? În octombrie 2023, studentul Luke Farritor a descifrat primul cuvânt, „purpuriu", dintr-un papirus carbonizat în erupția din 79 d.Hr. Concursul Vesuvius Challenge a premiat în 2024 echipa câștigătoare cu 700.000 de dolari. Sulurile din Herculaneum se sfărâmă dacă le desfaci. Scanări cu raze X și rețele neuronale detectează urmele de cerneală invizibile ochiului. În biblioteca Vilei Papirilor zac ~1.800 de suluri, iar textul descifrat provine din opera filosofului epicurean Philodemus.
Curiozități noi: Curiozitatea numarul 1183 din categoria știați că... istorie
Știați că ... un craniu ascuns într-un puț timp de decenii a fost identificat ca Denisovan? Craniul „Harbin", găsit în China în 1933 și dezvăluit abia în 2018, a fost atribuit în 2025 denisovanilor, vechi de cel puțin 146.000 de ani. Analiza proteinelor din dinți și ADN-ul mitocondrial din tartru l-au legat de fosilele denisovane. Până atunci, cunoșteam acest grup mai ales din oase mici și un fragment de maxilar. Are unul dintre cele mai mari creiere din genul Homo, cu ~1.400 cm³.
Curiozități noi: Curiozitatea numarul 1184 din categoria știați că... istorie