Stiati ca... antimateria este opusul ...
Stiati ca ... antimateria este opusul materiei, cand cele doua se intalnesc ar trebui sa se anihileze reciproc fara a lasa nimic in urma, iar acest fenomen ar fi trebuit sa se produca la scurt timp dupa aparitia Universului, cand s-au format materia si antimateria? Dar, daca acest lucru s-ar fi intamplat conform calculelor oamenilor de stiinta, atunci nu ar mai fi existat destula materie care sa formeze galaxiile, stelele si planetele. Astfel, fizicienii incearca sa afle de ce ramas asa de multa materie in Univers. Una din explicatii invoca existenta mesonilor, particule subatomice instabile, care exista foarte putin timp (cateva microsecunde) si care sunt compuse dintr-un quark si un antiquark. Mesonii sunt mai rezistenti decat opusul lor, antimesonii, de aceea particulele normale, alte materiei, sunt mai numeroase comparativ cu antiparticulele.
Curiozitati: Curiozitatea numarul 89 din categoria stiati ca... stiinta
Stiati ca... la scurt timp ...
Stiati ca ... la scurt timp dupa aparitia Universului, cand temperatura era extrem de ridicata, s-au sintetizat in cantitati uriase izotopi de hidrogen, heliu si litiu-7? In timp ce hidrogenul si heliul sunt si acum prezente din abundenta, izotopul litiu-7 pare sa fi disparut in mare parte, in prezent fiind identificata doar o treime din procentul estimat de cercetatori. Fenomenul a fost observat prima data acum 30 de ani, de Monique si Francois Spite de la Observatorul din Paris. De atunci, savantii cauta sa afle de ce acest element chimic pare sa nu respecte modelul formarii Universului, fiind detectat intr-o cantitate mai mica decat ar fi trebuit, conform calculelor. Mesonii sunt particule subatomice instabile compuse dintr-un quark si un antiquark. Toate studiile realizate pana acum nu au reusit decat sa adanceasca si mai mult misterul, precizand ca de fapt procentul de litiu-7 ar trebui sa fie si mai mare. Exista mai multe teorii care incearca sa explice unde se afla litiul-7 disparut. Astfel, izotopul s-ar putea afla in miezul stelelor, iar instrumentele noastre actuale nu il pot detecta.
Curiozitati: Curiozitatea numarul 90 din categoria stiati ca... stiinta
Stiati ca... cercetatorii au aflat ...
Stiati ca ... cercetatorii au aflat de mult ca oamenii au un ritm circadian, care le regleaza perioadele de somn si de veghe si le impune un anumit program de odihna, dar nu stiu de ce se intampla asta? Exista unele organisme care nu au deloc nevoie de somn, dar oamenii nu pot trai altfel. In timpul somnului tesuturile se regenereaza mai repede, iar oamenii isi petrec o treime din viata dormind. Tot in timpul somnului organismul nostru elibereaza hormonul de crestere, care este esential mai ales pentru dezvoltarea normala a copiilor. Si psihicul se regenereaza in acest interval de odihna, iar creierul este extrem de activ chiar si atunci cand visam. Si visele sunt inca un mare mister, dar cercetatorii cred ca ele sunt un mecanism prin care creierul reorganizeaza informatia asimilata in timpul zilei si sterge detaliile inutile. Lipsa somnului duce la scaderea energiei si afecteaza grav starea de spirit si performantele. Cand nu dorm suficient, oamenii devin iritabili, intoleranti, nu se pot concentra la munca si nu pot lucra eficient. Orele de somn care sunt necesare unui adult variaza de la o persona la alta, dar medicii considera ca in medie oamenii au nevoie de aproximativ 8 ore de somn pe noapte.
In aceasta perioada, corpul nostru primeste si o cantitate de energie calculata clar de experti: 50 Kcalorii in 8 ore de odihna, adica echivalentul unei felii de paine, extrem de putin. Daca omul are nevoie de 8 ore de somn intr-o zi, necesitatile altor specii difera foarte mult. Astfel, o pisica are nevoie de 12 ore de odihna, un piton de 18 ore, o oaie de numai 3,8 ore, iar o girafa de cel mult 2 ore.
Curiozitati: Curiozitatea numarul 91 din categoria stiati ca... stiinta
Stiati ca... desi Universul se ...
Stiati ca ... desi Universul se intinde pe un diametru de 92 de miliarde de ani-lumina si este format din miliarde de galaxii, deocamdata nu avem dovada existentei unei forme de viata in afara planetei noastre? Din punct de vedere statistic, sansele ca noi sa fim singurele fiinte din Univers sunt extrem de mici. Si totusi, de ce nu am putut stabili niciun contact cu extraterestrii? Acesta este Paradoxul Fermi, iar pentru rezolvarea lui au aparut zeci de teorii, unele plauzibile, altele de-a dreptul bizare. Este posibil ca semnalele sa fi fost trimise spre noi, dar sa nu le putem detecta deocamdata, sau poate ca aceste fiinte nu vor sa comunice cu noi.
Curiozitati: Curiozitatea numarul 92 din categoria stiati ca... stiinta
